De ce Drept.

Atunci când spui că ești student la Drept apare clasica aia : vrei să te faci avocat?

NO. :))

Și atunci vine următoarea : atunci de ce te-ai dus la Drept ?

Uite de-aia! Că cică vorbesc mult...Nu știu cine ar putea spune așa ceva că mie chiar nu mi se pare că aș vorbi mult..adică nu sunt mereu foarte vorbăreață, mai și tac...când dorm..

Trecând peste partea cu vorbitul, m-am dus la Drept pentru că îmi place. Alte întrebări ? :))

Îmi aduc aminte că prin clasa a...patra cred..am scris nu știu ce scrisorică pentru școală unde ziceam ce vreau să fiu când mă fac mare. Nu știu cum, dar eu mă făceam ori avocat, ori scriitoare, ori contabil.

De mică am avut un instinct pentru corectitudine, hârtii, calculatoare, foi multe..șiii...scrisul poeziilor se pare :))

Nu știu unde au dispărut poeziile scrise pe la 10 ani. Dar știu că pasiunea pentru hârtii a dispărut atunci când "birocrația" mea excesivă i-a dat de furcă mamei pentru că un anume scaun, nu mai încăpea sub birou din pricina cutiilor pline de hârtii și alte prostii. Promisiunea prestației de a reduce masiv birocația nu a mai funcționat iar mama a prostestat folosindu-se de brațul său coercitiv :))

Eh? Vedeți ce exprimare juridică am acum ?
Știu să spun și imprescriptibilitate, insesizabilitate etc.

Și cum am reușit să termin un liceu economic, m-am apucat și de scris. Și ca să bifez toată lista, a urmat Facultatea de Drept.

Și aia e. Bucket list-ul de la 10 ani, misiune îndeplinită :))

Aaah! Și mă cheamă Stîngu. Eh? Ăsta da motiv să dai la Drept!