Ai noştri tineri

Pfiu...cum trece timpul..
În articolul trecut mă bucuram că am scăpat de Ponta.
Acum mă bucur pentru plimbarea lui Ponta la DNA. "azi am mers la DNA ca orice om normal".
Genial! :)))
Adevărul e că deja e ceva normal să mergi la DNA. Adică eu una, astă toamnă aş fi votat cu DNA :))

Dar eu am altceva de zis acum.

Dragii noştri tineri. Minunaţi şi deosebiţi. Nişte putori. Lasă de dorit de multe ori aceşti tineri.

În toamna, la alegeri au ieşit în stradă o mâna de tineri şi şi-au spus cuvântul. A mers pe moment, deşi nu erau prea mulţi.

Daaarr...Trăim un moment în care generaţiile de prin '88-'89 încoace...sunt nişte generaţii foarte diversificate.

Dacă din ani '88-'93 mai avem ceva tineri dornici de dezvoltare personală, implicare, interes pentru mediul în care trăiesc etc., undeva după '93 se cam termină treaba.

Pe de-o parte suntem nişte copii crescuţi de părinţi care au trăit ceva vremuri grele cu Ceauşescu. Şi şi-au crescut copii cu gândirea că dacă ei nu au avut, atunci să aibă copii. Şi de-aia majoritatea tinerilor caută un loc de muncă, cu un program de 6 ore şi vreo 2000 de lei salariu..

Generaţii de leneşi..

Pe de altă parte, după '93 sunt crescuţi cu televizorul în faţă şi învaţă cu totul alte lucruri şi au cu totul alte priorităţi.

Generaţiile care au prins revoluţia speră că tinerii ne vor salva. Nope

Poate tinerii din anii '80 încolo...ei se implică ceva mai mult, ei ştiu unele lucruri. Ei au prins simţul auto-educării şi au devenit conştienţi de ei, de ţară lor..

Din păcate majoritatea tinerilor e ignoranţa. Unii habar nu au ce se întâmplă în ţară. Nu ştiu, nu interesează. Nu se implică. Nu vor. Ei pur şi simplu ştiu de undeva, cumva, că în ţară asta nu merge nimic şi preferă să plece afară să culeagă căpşuni...sau mai ştiu eu ce..Adică preferă să muncească pe brânci în afară ţării, departe de familie şi de prieteni. Pentru că în România statul fură. Sistemul e de vină. Sau Băsescu.

Sunt copii crescuţi în puf până la momentul în care părinţii sunt acaparaţi de sistemul prost evoluat în ultimii 25 de ani. Şi atunci resursele lor financiare se termină brusc. Ei fiind puşi faţă în faţă cu realitatea dura că România e într-un dezechilibru teribil din toatele punctele de vedere trag cea mai rapidă şi simplă concluzie: Numai este nici o speranţa. Şi pleacă.

E adevărat că sistemul nu te ajută mereu. Dar dacă vei caută se te implici cu adevărat sigur se găseşte sprijin pe undeva. Se poate dacă vrei. Pentru că sunt destui tineri care se descurcă.

Ceea ce lipseşte este interesul.
Aşteptăm momentul în care ei vor înţelege că România le va oferi ceva abea atunci când şi ei vor oferi ţării ceva. Traiul se câştigă, nu se primeşte din senin. Iar ei sunt învăţaţi cu un alt concept. Ei chiar cred cu tărie în replică "cere şi ţi se va da"

Treaba asta chiar funcţionează. Dar cu o singură condiţie: să acţionezi în concordanţă cu dorinţele tale. Ei vor să primească fără a face efectiv ceva pentru a primi.

În situaţia asta...e cam greu să ne punem speranţa în tineri..Spun eu, o tânăra